miercuri, 14 martie 2012

Cosmar la...zoo!

Din pacate acest blog nu a fost gandit doar pentru a arata lucrurile frumoase si bune. In jurul nostru este prea multa mizerie si degradare pentru a putea fi indiferenti. Si poate punand uneori uratul in fata, acesta are sanse sa se amelioreze, prin buna intelegere a unor oameni inimosi, de ce nu? Unul dintre miturile frumoase ale copilariei mele s-a destramat, odata cu trecerea anilor...Gradina zoologica din Baia Mare...Un bun exemplu a ceea ce a fost odata si ce nu mai este azi...Dand o raita prin imprejurimile orasului, odata cu venirea primaverii, m-am hotarat sa vizitez Gradina Zoologica, un loc in care reveneam cu atata placere in zorii copilariei mele, alaturi de parinti si prieteni...Nu am avut prea multe de vazut, ba chiar putinul care mi s-a aratat privirilor m-a socat si afectat intr-atat, incat in noaptea urmatoare, fara sa mintesc, am visat o lume moarta si trista, inecata in resemnare...Intrand pe poarta oricum ruginita a Gradinii, am asteptat la casa de bilete pentru a veni cineva sa imi dea posibilitatea de a intra, platind o infima suma de 2 lei, care poate ar contribui intr-o mica masura la hrana sau ingrijirea bietelor animale, locatari nefericiti...Nimeni! Am inteles ca, cu bilet sau fara, Gradina se poate vizita de oricine intra pe poarta ei, deoarece banii platiti pe bilet nu iti vor garanta un "sejur" prea placut. Sau cel putin nimeni nu se mai asteapta la vizitatori...Miros de moarte, custi goale, cativa "rezidenti" resemnati se pare de soarta lor fara scapare...2 babuini morti de foame, dupa ce am vazut, un strut fara stare care alerga de colo colo, probabil cu picioarele inghetate de la zapada necurata de nimeni pe care pasea, doi lei si un tigru adormiti, parca fara viata, doi ursi nepasatori la privirile mele curioase si mai degraba compatimitoare, o vulpe care pur si simplu mi-a sadit o tristete depresiva in suflet, cateva rate si gaste, cocosi si ulii...Cam atat la minunata noastra Gradina...Si nu numarul mic al animalelor m-a suparat, ci degradarea care respira in orice colt, mirosul fetid care demonstra o curatenie precara, chiar si in camera cu acvarii, unde doua functioneaza, iar celelalte sunt ba crapate, ba total inexistente...Senzatia de lume in decadere, de salbaticie imblanzita de nepasare...Stiu, autoritatile au multe in plan, poate au uitat de aceasta Gradina, nu stiu...Speram ca domnul primar se va uita si aici...Nu e un repros, e doar durerea ca aici chiar exista suflete vii care trebuie ingrijite...Aceste animale sunt in primul rand comori ale naturii care trebuie protejate! E doar un strigat disperat de ajutor spre toti iubitorii de animale! Candva mergeam cu placere la Zoo...Mi-am promis sa nu ma mai duc repede...Dar ma gandesc ca poate fiecare vizita a mea acolo ar face un bine...cumva, candva...intr-un fel sau altul...(Scuzati lipsa diacriticelor, oarece probleme cu PC-ul)
 




                                                                                                                              

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu