duminică, 4 mai 2014

Scenariu



Păşesc solemn actorii mei pe scenă
Îmi cântă despre clipa cea perenă
Sunt vânzatori de vise şi iluzii
Creează replici şi propun confuzii.

Le sorb flamând amarul monolog
Le cer să-mi cânte un paşnic dialog
Iar când cortina stă să cadă
Îmi vin nuanţe teatrale-n gând
Mă simt mai liber, mai profund
Îmi iau din nou spre-al vieţii salt avânt
Teatrul m-a-nvăţat să nu mă pierd

Prin vorbe aruncate-n vânt...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu